cristina Tusea persistentă poate fi un semn al cancerului pulmonar. Medicii atrag atenția că o tuse persistentă ar putea fi un semn al cancerului pulmonar și nu doar un simptom pentru COVID-19.
Cancerul pulmonar, cauza frecventă de mortalitate
Cancerul pulmonar se situează pe primul loc în Romania în rândul bărbaților, atât ca număr de cazuri nou diagnosticate, cât și ca număr de decese înregistrate, și devine o cauză frecventă de mortalitate prin cancer și în rândul femeilor. Astfel, pentru anul 2020, estimările Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene prezintă cancerul pulmonar ca fiind cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în Romania. Cel mai mult este afectat segmentul de vârstă 45-65 de ani și contribuind cu circa un sfert (24,2%) din totalul deceselor prin cancer. Medicii se tem că persoanele care prezintă o tuse persistentă pot presupune că este legată de COVID-19 și nu se investighează suplimentar. De fapt ar putea fi un semn al unui cancer pulmonar. O tuse persistentă care durează trei săptămâni sau mai mult, care se modifică sau se înrăutățește, chiar și atunci când a fost urmat un tratament, poate fi un simptom al cancerului pulmonar și de aceea nu trebuie ignorată. Populația aflată la risc de îmbolnăvire este reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la anumiți factori poluanți din mediu, precum azbestul, dar și cei cu un istoric de cancer în familie. În general, bărbații au fost mai predispuși la cancer pulmonar pe seama frecvenței mai mari a obiceiului fumatului în rândul lor. Totuși răspândirea acestui obicei la femei a diminuat diferențele dintre sexe. Acum cancerul pulmonar este printre cele mai frecvente tipuri de cancer și în rândul femeilor.
Tusea persistentă poate fi un semn al cancerului pulmonar
Conform estimărilor pe anul 2020, la 2 din 10 pacienți din segmentul de vârstă 45-64 de ani cu diagnostic de cancer este vorba de un cancer pulmonar. La cei peste 64 ani tumorile pulmonare sunt responsabile pentru circa 1,6 din 10 malignități nou-depistate. Cu cât se acționează mai rapid si diagnosticul se pune mai devreme, cu atât opțiunile de tratament aflate în zilele noastre la îndemâna medicilor specialiști pot da rezultate mai bune. Implicit șansele de supraviețuire sunt mai mari.
Președinte Societatea Națională de Medicina Familiei, dr. Dina Mergeani: “Cancerul pulmonar este de cele mai multe ori un inamic silențios. Frica de diagnostic, îngrijorarea față de costul tratamentului, frica de operație, stigma și preconcepția că orice cancer pulmonar înseamnă inevitabil moarte rapidă îi determină să amâne prezentarea la medic, astfel încât boala este descoperită de cele mai multe ori într-un stadiu avansat. Peste aceste bariere subiective s-a suprapus și epidemia de COVID-19. Simptomele infecției cu noul coronavirus sunt, până la un punct, extrem de asemănătoare celor de cancer pulmonar, astfel că pacienții au avut un motiv în plus să evite sa meargă la medicul de familie, fiindu-le teamă că vor fi diagnosticați pozitiv la infecția cu acest virus.”
Cifrele arată vulnerabilitatea pacienților cu cancer pulmonar în timpul acestei pandemii. Există o nevoie critică de a continua creșterea nivelului de cunoștințe despre cancer și de a îmbunătăți accesul la investigații de diagnostic și la tratament
