Rezistența la antibiotice, un risc în creștere în pandemia COVID-19. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că utilizarea nejustificată a antibioticelor pentru COVID-19 și creșterea spitalizărilor adâncesc provocarea rezistenței antimicrobiene.

Oamenii iau antibiotic pentru afecțiuni care nu necesită acest tratament

Românii, într-o proporție foarte mare, folosesc antibiotice într-un mod incorect, pentru afecțiuni care nu necesită tratament antibiotic cum ar fi simple răceli sau durere în gât, abces dentar sau plăgi superficiale. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pandemia actuală aduce amenințări care ar putea afecta lupta împotriva rezistenței antimicrobiene. Mulți pacienti care sunt asimptomatici sau prezintă o formă ușoară a bolii (fără pneumonie) sau o formă moderată cu pneumonie își autoadministrează sau li se recomandă în mod nejustificat antibiotice.

Medic de familie, dr. Daciana Toma: “Clarificarea protocolului de tratament pentru SARS-CoV-2, prin introducerea prevederii care stipulează că antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19  dacă nu există suspiciune de suprainfecție bacteriană, era necesară, astfel încât să nu asistăm la escaladarea rezistenței antimicrobiene. Într-adevăr, administrarea nejustificată a antibioticelor poate avea consecințe asupra pacientului și asupra rezistenței bacteriene la nivel macrosocial.”

Rezistența la antibiotice, un risc în creștere în pandemia COVID-19

O analiză a studiilor publicate pe pacienții spitalizați cu COVID-19 și citată de OMS a identificat că, în timp ce 72% (1450/2010) dintre pacienți au primit antibiotice, doar 8% ( 62/806) au demonstrat co-infecții bacteriene sau fungice suprapuse. De asemenea, OMS raportează că azitromicina este utilizată pe scară largă împreună cu hidroxiclorochina. Un studiu recent efectuat în unitățile de terapie intensivă din 88 de țări a arătat că, deși doar 54% dintre pacienți au fost suspectați sau s-a dovedit că au o infecție bacteriană, 70% dintre aceștia au primit cel puțin un antibiotic, fie în scop profilactic, fie terapeutic.

Secretarul General al Societății Române de Rinologie, prof.dr. Codruț Sarafoleanu: “Un risc suplimentar îl reprezintă internările din această perioadă, care cresc posibilitatea apariției infecțiilor asociate asistenței medicale prin dezvoltarea și transmiterea organismelor multirezistente. Acestea, la rândul lor, duc la creșterea utilizării antibioticelor.”

Președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, dr. Dina Mergeani: “Conștientizarea populației referitoare la pericolele consumului nejustificat de antibiotice reprezintă o preocupare veche a SNMF, pentru că acest comportament riscant impactează negativ activitatea medicilor de familie. Există de-a dreptul un mit atunci când vorbim de consumul de antibiotice în România, conform căruia antibioticele ar fi utile în aproape toate afecțiunile acute, indiferent că vorbim de răceli sau dureri de spate. Ori această situație trebuie corectată.”

Românii folosesc antibiotic și pentru o simplă răceală

Datele comparate despre consumul de antibiotic (2018) în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, sunt îngrijorătoare și relevă că românii, într-o proporție foarte mare, folosesc în continuare antibiotice într-un mod incorect, pentru simple răceli sau durere în gât. Dacă la nivel european, 2 din 10 europeni utilizează antibiotic în răceală și gripă, în țara noastră, 3 din 10 români recurg la antibioterapie. Fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele OMS.