cristina Infecțiile rezistente la antibiotice, principala amenințare. Profesorul Alexandru Rafila spune că asta este cea mai mare amenințare la adresa omului, iar impactul va fi cu mult mai mare față de ceea ce se întâmplă în prezent.
Abuzul de anibiotice generează rezistență
Președintele Societăţii Române de Microbiologie afirmă că abuzul de antibiotice şi dozajul necorespunzător generează rezistenţă.
Președintele Societăţii Române de Microbiologie, prof. dr. Alexandru Rafila: “S-a dezvoltat conceptul ‘One Health’, integrarea preocupărilor pentru controlul rezistenţei la antibiotice, pentru că ele afectează diverse sectoare, şi în următorii 30 de ani pot deveni principala ameninţare la adresa omului, iar impactul din punct de vedere economic va fi devastator, mult mai mare decât ceea ce ce se întâmplă acum cu noul coronavirus. Suntem, practic, într-o luptă permanentă cu diverse microorganisme ca să putem să supravieţuim. Competiţia este dură şi fiecare ţară trebuie să fie pregătită în acest sens. Ăsta este scopul proiectului, să dăm o mână de ajutor Ministerului Sănătăţii şi altor instituţii responsabile, astfel încât şi România să poată să aibă o reacţie rapidă şi eficientă la acest tip de ameninţări.”
Infecțiile rezistente la antibiotice, principala amenințare
Alexandru Rafila a menţionat în cadrul lansării a proiectului ”Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România” că lupta împotriva antibiorezistenţei presupune un efort financiar uriaş.
Președintele Societăţii Române de Microbiologie, prof. dr. Alexandru Rafila: “În UE, în fiecare an, avem 700.000 de infecţii asociate asistenţei medicale. Avem 35.000 de decese din cauza acestui lucru. Trebuie să evităm infecţiile sistemice cu germeni multirezistenţi şi, în acest fel, costurile îngrijirilor de sănătate vor scădea. Vom evita ca aceşti germeni multirezistenţi să ajungă în mediul comunitar şi să devină cauza infecţiilor banale. Altfel, impactul pe sănătate publică va fi uriaş. În următorii 30 de ani, se estimează că, la nivel global, acest lucru va costa 90.000 de miliarde de euro. Un cost care depăşeşte ceea ce se întâmplă în prezent cu infecţia cu noul coronavirus.”
Proiectul este inițiativa specialiștilor de la Matei Balș și se derulează pe o durată de 24 de luni, având ca parteneri Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Institutul norvegian de Sănătate Publică.
