cristina Pacienții hepatici au greu acces la diagnostic și tratament. Semnalul de alarmă este tras de către reprezentanții Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România, care spun că accesul este greoi din cauza celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19.
“Multe programe de testare au fost abandonate”
În ultima perioadă a scăzut foarte mult numărul pacienților care au accesat terapia antivirală, în special pe programul Cost/Volum/Rezultat în hepatita C. Bolnavii spun că le este foarte greu să acceseze anumite servicii din spitale, programările destul de târzii în unele cazuri. Mai există și teama de a se infecta cu noul coronavirus sau de a nu fi depistați cu COVID-19.
Medic specialist boli infecțioase Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, dr. Adrian Marinescu: “Pacienții cu afecțiuni hepatice cronice au nevoie de diagnostic. Au nevoie de terapie și au nevoie, în general, de monitorizare. Cred că putem găsi acea variantă de echilibru în care clinicile de specialitate, de boli infecțioase sau de gastro-enterologie, să se poată ocupa de pacienții cu afecțiuni hepatice cronice chiar dacă pandemia va mai dura ceva timp de acum încolo. Cred că ar fi o greșeală destul de mare să existe un lockdown pentru afecțiunile cronice în general. Motivul este simplu. Acest interval de timp până se rezolvă pandemia să ducă la agravarea și lipsa de tratament chiar să își spună cuvântul mai târziu. Trebuie să găsim acele variante ca lucrurile să meargă în paralel. Ceea ce ține de infecția Sars-CoV-2 pe de o parte și ceea ce ține de rezolvarea afecțiunilor hepatice cronice. Cred că asta este cheia lucrurilor care vor urma. Mai ales că în momentul de față avem terapii noi care realmente vindecă dacă vorbim de hepatită C și într-o măsură mai mică la Hepatita B și la Hepatita B plus Delta.”
Pacienții hepatici au greu acces la diagnostic și tratament
Statisticile arată că în România trăiesc aproximativ 3 milioane de persoane cu boli cronice. Dintre care peste 500.000 sunt bolnavi de HIV și hepatită. În contextul generat pe pandemia COVID-19, medicii – atât cei de boli interne, cât și gastroenterologii – au fost și continuă să fie suprasolicitați. Iar clinicile de boli infecțioase sunt copleșite de afluxul de solicitări.
Președintele CNAS, Adela Cojan: “Pandemia și rezervele pe care unii pacienți le-au avut de a se adresa serviciilor medicale de specialitate, au făcut ca numărul total de pacienți cu hepatită C care a accesat tratamentul în acest an (cifra din luna septembrie) să fie de 5142. În momentul de față, avem în derulare contracte care pot asigura tratamentul pentru 17600 de pacienți. Am început cu 5800 în 2015, a crescut numărul pacienților înrolați în anul 2017 la 12 000, iar în perioada 2018-2019, 13000 de pacienți.”
Președintele APAH-RO, Marinela Debu: “România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani și este păcat să nu continuăm aceste eforturi. Este esențial să fie asigurată o continuitate în ceea ce privește accesul la terapii, depistarea afecțiunilor hepatice și a accesului cât mai urgent spre terapie a cazurilor pentru care medicul face recomandare în acest sens.”
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca, până în anul 2030, virusurile hepatitice B și C să nu mai reprezinte un pericol pentru sănătatea publică, țintă care este oricum greu de atins, dar pe care situația creată de actuala pandemie de COVID-19 o îngreunează și mai mult.
