cristina Buna funcționare a organismului depinde de echilibrul florei intestinale. Cercetările arată că există o legătură puternică de cauză-efect între tractul gastro-intestinal și creier, care implică și un al treilea factor: microbiomul.
Ce este microbiomul?
Microbiomul intestinal este reprezentat de bacteriile și microbii care există în intestine. Cântărește aproximativ 2 kilograme, mai mult decât creierul uman de 1,4 kilograme. Cercetările asupra microbiomului scot la iveală un fapt extraordinar: neurotransmițătorii sunt fabricați în intestine. 90% din serotonina –„hormonul fericirii”,de exemplu, este produsă aici. De aceea, de echilibrul florei intestinale depinde buna funcționare a întregului organism, iar flora intestinală joacă un rol esențial în optima funcționare a celulelor intestinale, în întărirea sistemului imunitar, în sintetizarea vitaminelor și în prevenirea proceselor inflamatorii.
Medic specialist medicină de familie, dr. Cezarina Matei: “Simptome banale precum balonarea, constipația, greața, durerile de burtă sau de cap, stările de anxietate, lipsa motivației, tulburările de somn, sunt ignorate de cei mai mulți dintre noi. Nu sunt simptome care să ne trimită de urgență la medicul specialist, dar ele pot și ar trebui investigate de medicul de familie. Și asta pentru că astfel de „mici” probleme a căror cauză nu este identificată, pot anunța sau pot evolua spre boli grave.”
Legătura defectuoasă dintre creier și intestin poate cauza boli inflamatorii grave
Axa creier-intestin este implicată în digestie și în relația apetit-sațietate, dar îndeplinește și funcții cognitive și psihologice. O funcționare defectuoasă a axei creier-intestin poate cauza boli inflamatorii intestinale, poate altera răspunsul acut și cronic la stres și poate genera comportamente modificate.
Medic specialist medicină de familie, dr. Cezarina Matei: “Ceea ce trebuie să înțelegem este faptul că microbiomul uman are o multitudine de efecte benefice, datorită faptului că este implicat în funcționarea normală a sistemului nervos central, a tubului digestiv și a sistemului imun. Ca atare, dacă vrem să avem grijă de noi, trebuie să avem grijă de digestia noastră, iar efectele se vor vedea și la nivel cognitive.”
John Cryan, profesor la University College Cork din Irlanda, a prezentat deja studii care arată rolul microbiotei în tulburările depresive majore, anxietatea, schizofrenia, tulburările bipolare, anorexia nervoasă și cașexia, precum și obezitatea, adicția de substanțe, tulburările de hiperactivitate și deficit de atenție, tulburările de stres posttraumatic, tulburările obsesiv-compulsive și multe altele. Aceste efecte sunt puse pe seama modificărilor produse la nivel molecular și celular de flora intestinală alterată sau absentă.
