cristina 60 de tone de plasmă extrasă din sânge, aruncate anual. Dacă România ar putea să o depoziteze conform normelor europene, plasma ar ajuta la tratarea a 20 de mii de pacienți care au nevoie de medicamentele fabricate din plasmă.
Suntem dependenți de importuri
Atunci când vine vorba de medicamentele derivate din plasmă suntem dependenți de importuri. De cele mai multe ori aceste medicamente vin în țară în cantități insuficiente și la prețuri enorme. Potrivit raportului “Plasmă pentru România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate la cererea Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID) centrele de transfuzii din țara noastră sunt nevoite să arunce între 20.000 și 60.000 litri de plasmă anual. Din păcate, sunt aproape 20 de mii de pacienți care suferă de imunodeficienţă, hemofilie sau alte boli rare a căror viață depinde de medicamentele derivate din plasmă. criza imunoglobulinei pe care țara noastră a traversat-o în perioada 2017-2018 se poate repeta oricând, avertizează reprezentanții Observatorului Român de Sănătate. Atunci viețile bolnavilor au fost puse în pericol pentru că imunoglobulina lipsea. Tratamentul cu medicamente din această clasă reprezintă singura alternativă terapeutică pentru numeroase boli genetice. Îmbunătățirea ratei de diagnostic a acestor boli va duce la creșterea semnificativă a necesarului pentru aceste medicamente.
60 de tone de plasmă extrasă din sânge, aruncate anual
Raportul Observatorului Român de Sănătate: “Medicamentele derivate din plasmă oferă un beneficiu semnificativ atât din punctul de vedere al creșterii speranței de viață, cât și din perspectiva creșterii calității vieții bolnavilor. Spre exemplu, odată cu adoptarea tratamentului de substituție cu factori de coagulare pentru hemofilie, speranța de viață a bolnavilor a ajuns aproape la nivelul celei a populației generale3. Prin prisma reducerii episoadelor infecțioase în cazul bolnavilor cu imunodeficiențe primare, tratamentul cu medicamente derivate din plasmă crește semnificativ calitatea vieții pacienților și previne costurile suplimentare pentru sistemul de sănătate, generate de internări frecvente și tratamente antibiotice de lungă durată.”
În concluzie, specialiștii spun că țara noastră are nevoie de o strategie corectă și urgentă pentru a începe colectarea de plasmă pentru fracționare local. De asemenea este necesară crearea unui plan de investiții care să aducă sistemul la standardele și legislația impuse de Uniunea Europeană. Renovarea și dezvoltarea infrastructurii centrelor de transfuzii și dotarea lor cu aparatura necesară. Posibilitatea colectării plasmei de către centrele private. Această propunere ar putea fi adresată atât către companiile private, cât și către organizațiile neguvernamentale, modelul fiind unul deja funcțional și de succes în țări precum Austria, Germania, Cehia și Ungaria. Raportul integral în puteți citi AICI.
