38,6% dintre români nu s-ar vaccina împotriva COVID-19. Sunt rezultatele unui sondaj care mai arată și că 21,8% dintre cei chestionați s-ar imuniza fără să stea pe gânduri.
Vaccinare, avantaje sau dezavantaje?
Sondajul arată că 38,6% dintre respondenţi au precizat că ar refuza să se vaccineze dacă ar exista un vaccin împotriva COVID-19. 30% au declarat că ar aştepta o perioadă şi s-ar vaccina doar dacă ar auzi că persoanele care şi-au administrat un astfel de tratament nu au avut probleme. 21,8% au afirmat că s-ar vaccina, iar 8% au spus că ar accepta doar dacă li s-ar explica mai multe despre acest tratament. De asemenea, 44,2% sunt de părere că vaccinarea ar trebui discutată pentru fiecare persoană în parte. 26,6% au apreciat că riscurile vaccinării sunt mai mari decât avantajele, în timp ce 25,5% au considerat că avantajele vaccinării sunt mult mai mari decât riscurile. Dintre respondenţi, 55,24% au arătat că, în general, sunt de acord cu vaccinurile şi vaccinarea. Totodată, 35,46% au apreciat că aceasta este potrivită doar în anumite cazuri, iar 8,49% au precizat că nu sunt de acord cu un astfel de tratament. 55,24% dintre respondenți spun că, în principiu, sunt de acord cu vaccinurile şi vaccinarea. Alți 35,46% au apreciat că aceasta este potrivită doar în anumite cazuri. Mai sunt și 8,49% care au precizat că nu sunt de acord cu un astfel de tratament.
38,6% dintre români nu s-ar vaccina împotriva COVID-19
68,5% dintre respondenți au declarat că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani. 11,7% au spus că în acest interval de timp le-a fost administrat un singur vaccin recomandat adulţilor, în timp ce 9,1% s-au vaccinat de două-trei ori, iar 8% s-au vaccinat în fiecare an. 43,5% au apreciat că vaccinurile din ziua de azi sunt eficiente, dar că nu se ştie cât de sigure sunt. 33,7% au spus că acestea sunt eficiente şi sigure. 14,5% au fost de părere că vaccinurile nu sunt nici atât de eficiente, nici atât de sigure cum se spune; 4,5% au apreciat că acestea nu sunt bune din niciun punct de vedere.
Sondajul a fost efectuat în perioada 25 septembrie – 16 octombrie, de către Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL), în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române. Volumul eşantionului a fost de 1.000 de persoane, iar eroarea maximă admisă a datelor a fost de +/- 3%.