Un weekend prelungit pe lună ține depresia la distanță!

Un weekend prelungit pe lună ține depresia la distanță! Asta spun psihologii. Mai mult, specialiștii vorbesc despre necesitatea unei  minivacanțe o dată la 3 luni și a unei pauze mai lungi o dată la 6 luni, pentru a avea o stare psihică bună și pentru a fi în echilibru.

“Avem nevoie de diversitate pentru a fi în echilibru”

Psiholog clinician și psihoterapeut Adlerian, Yolanda Crețescu: “Dacă ne uităm la ce trebuie să facem cu zona profesională, atunci avem nevoie să vorbim de echilibru și de un ritm sănătos de viață, de parametri optimi de viață. Există studii care spun că avem nevoie de un weekend prelungit pe lună, o minivacanță o dată la 3 luni, iar o dată la 6 luni, o vacanță mai mare pentru a putea să ne păstrăm un echilibru de energie, de resurse și de concentrare. Altfel, chiar dacă îmi place foarte mult job-ul meu, dacă fac numai asta și mă dezechilibrez în celelalte arii ale vieții, nu are cum să nu apară acest recul, nu am cum să nu obosesc. Procedând în acest mod, îmi sărăcesc viața. Oamenii nu pot trăi cu un singur aliment, așa cum nu pot trăi doar cu o singură sursă de satisfacere a nevoilor sau a plăcerilor. Avem nevoie de diversitate pentru a fi în echilibru.”

Un weekend prelungit pe lună ține depresia la distanță!

Terminarea vacanței poate să pună probleme de adaptare sau de readaptare. Se poate ajunge chiar la un dezechilibru emoțional sau o incapacitate de a ne focusa din nou pe sarcinile profesionale. Astfel că, acest dezechilibru poate să se dezvolte sau să se confunde cu o depresie.

Psiholog clinician și psihoterapeut Adlerian, Yolanda Crețescu: “Persoanele care sunt într-un dezechilibru emoțional  pot avea mici sincope sau pot avea nevoie de o perioadă mai lungă de adaptare. Este foarte important să analizăm relația pe care o are individul cu zona profesională și ce se întâmplă cu el în profesia lui. Ce presupune asta? Dacă înainte de vacanță aspectul profesional era greu de trăit, greu de tolerat pentru o persoană, vacanța a fost eliberatoare.  Și atunci, întoarcerea și expunerea la aceiași factori de stres pot să creeze probleme emoționale. Uneori chiar și probleme de echilibru fizic, precum dureri de cap, diverse probleme digestive care nu sunt altceva decât consecința anxietății legate de o sursă de stres. Dacă vin după o perioadă de burnout, iar vacanța pe care am avut-o nu a fost suficient de darnică sau nu a fost suficient de lungă astfel încât să mă simt confortabil să-mi reiau sarcinile la o intensitate și la un ritm natural și sănătos, și reintru în același malaxor de anxietate, de epuizare, atunci echilibrul meu emoțional sau rezistența la a mă duce la muncă poate să îmbrace și simptome de depresie”

Care sunt semnele la care trebuie să fim atenți?

Specialiștii spun că sunt semne la care ar trebui să fim atenți. O simplă stare de melancolie sau tristețe nu înseamnă depresie.

Psiholog clinician și psihoterapeut Adlerian, Yolanda Crețescu: “Atunci când vorbim de depresie, vorbim de o suită de simptome care sunt prezente continuu, pe o perioadă de cel puțin două săptămâni. În stările depresive putem vorbi de epuizare, de o lipsă de concentrare, de lipsă de apetit. În depresie vorbim, în primul rând, de o afectare a stimei de sine și de un indice de funcționalitate precar care se observă în toate ariile vieții. Dacă stările depresive sunt doar de luni până vineri, sau doar în prezența șefului, de exemplu, sau stările mele de disconfort sunt în preajma ședințelor sau în preajma unui coleg cu care nu mă simt în confort, iar atunci când sunt în afara acestor elemente nu mai am aceste stări, atunci vorbim de o reacție la job. De cele mai multe ori, comportamentele depresive sau sursele depresiei sunt la un nivel neconștientizat. Pe de o parte, pentru că nu ne gândim că ar fi vorba de o depresie, pe de altă parte, pentru că avem de-a face cu o anumită percepție culturală legată de un diagnostic psihologic sau psihiatric. Și începem să mergem pe la diverși medici pentru durerile de cap pe care le avem, pentru amețeli, pentru tulburările de somn, pentru tulburările alimentare, pentru durerile musculare. Și răspunsul pe care îl primim este că nu avem nimic, suntem sănătoși. De ce? Pentru că acele simptome sunt doar un răspuns fiziologic, neurovegetativ, la conținuturile pe care viața ni le dă și la tipul de răspuns pe care noi îl oferim mediului.”

O expunere prelungită la o sursă de stres în zona profesională poate să ducă la o epuizare fiziologică. De ce? Pentru că organismul intră într-o stare de alertă și încearcă să rezolve problema pe care noi i-am dat-o. Acea zonă ajunge să fie trăită cu emoții negative: lipsă de motivație, lipsă de concentrare, lipsă de chef, îngrijorare, nu-mi mai face plăcere ceea ce fac, cu cine lucrez. Atunci organismul încearcă să ne apere, intră într-o situație de alertă, de pericol. Astfel organismul începe să se epuizeze pentru că noi îl epuizăm.

Cum putem depăși aceste momente?

Psiholog clinician și psihoterapeut Adlerian, Yolanda Crețescu: “ Este important ca după ce ni se termină vacanța, când reintrăm în sarcinile profesionale și în sarcinile cotidiene, să ne așezăm într-un echilibru. Adică să nu mai cădem în capcana în care doar muncim, ne alimentăm, dormim (mai mult sau mai puțin), revenind în aceeași buclă. Făcând același lucru, voi ajunge în același loc! Și atunci, poate este vremea unei schimbări. Dacă simptomele noastre persistă, ne-am reluat același comportament și efectul a reapărut, înseamnă că a venit vremea unei schimbări. Uneori putem avea un episod depresiv deoarece psihicul nostru își ia un pic de timp ca să poată să rumineze la anumite idei. De aceea în depresie avem aceste comportamente cognitive, autoculpabilizarea, supraresponsabilizarea. Dar după ce ajungem să ne împăcăm cu acele decizii de care ne era frică, și simptomatologia depresivă o să scadă.”

Primul hub antidepresie din România

Din luna octombrie a acestui an, va fi disponibil și depreHUB-ul. Este primul hub antidepresie din România. Acesta va cuprinde o serie de astfel de workshop-uri și grupuri de suport, precum și o componentă corporate foarte importantă, cu programe pentru susținerea echilibrului și sănătății emoționale în rândul anagajaților. depreHUB este un proiect dedicat persoanelor cu depresie și anxietate, în cadrul căruia vom aduce laolaltă comunitatea de specialiști din întreaga țară, atât în online, cât și în domeniul lucrului față în față cu clientul. Astfel, prin intermediul unei platforme, pacienții pot accesa specialiști din întreaga țară pentru servicii de psihoterapie, psihiatrie, nutriție, sport, reintegrare sociala și consiliere juridică. Pot cere o a doua opinie sau pot fi consiliați cu privire la procesul de intervenție și recuperare.

Din 10 octombrie, oamenii vor putea găsi specialiștii accesând www.deprehub.ro sau sunând la Tel Verde antidepresie 0800 0800 20. În București există și un sediu al depreHUB unde se vor organiza aceste grupuri de suport, workshop-uri și diferite evenimente, însă există specialiști dedicați în fiecare colt de țară.

 

    Distribuie acest articol

    Articolul precedent

    Se poate vorbi de siguranța pacientului în România?

    Articolul următor

    500.000 de români au infecții persistente cu HPV

    Articole în trending