Rezistența la antibiotice omoară tot mai mulți oameni. Specialiștii europeni reuniți la București pentru a găsi soluții în limitarea acestui fenomen vorbesc de o povară. 33 de mii de oameni au murit anul trecut din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. Numărul este în continua creștere.
1 din 3 pacienți primește antibiotic în spital
Directorul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, dr. Andrea Ammon: “Avem o povară a acestor decese care este comparabilă cu povara combinării deceselor cauzate de gripă, tuberculoză și HIV. Aceste 33 de mii de decese reprezintă toți pasagerii tuturor avioanelor care se prăbușesc în fiecare an. (…) Dacă ne gândim la legătura dintre utilizarea antibioticelor și rezistență, vedem că cu cât se oferă mai multe antibiotice pacienților cu atât crește acest index. Există o corelație strânsă între consumul de antibiotice și nivelul infecțiilor microbiene. Cu cât se analizează mai mult și se adaptează prescripțiile pentru antibiotice cu atât scande acest index. Există modalități simple pentru a reduce această rezistență.”
Specialiștii europeni spun că în spitalele unde se tratează pacienți acuți se utilizează foarte multe antibiotice. Atrag atenția că în momentul în care apare o astfel de rezistență este practic imposibil să mai tratezi infecția respectivă.
Rezistența la antibiotice omoară tot mai mulți oameni
Directorul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, dr. Andrea Ammon: “Dacă ne gândim la legătura dintre utilizarea antibioticelor și rezistență, vedem că, cu cât se oferă mai multe antibiotoce pacienților cu atât crește acest index. Există o corelație strânsă între consumul de antibiotice și nivelul infecțiilor microbiene.Cu cât se analizează mai mult și se adaptează prescripțiile pentru antibiotice cu atât scande acest index. Există modalități simple pentru a reduce această rezistență. (…) Profilaxia cu antibiotice după operație… Observăm că antibioticele în scop profilactic sunt date pe o perioadă mai mare de o zi. Nu există dovezi că tratamentul funcționează mai bine dacă este dat mai mult de o zi. Deci, putem reduce utilizarea antibioticelor în acest fel fără măsuri suplimentare.”
România nu are un Plan Național de Acțiune, ci numai un comitet
Dezbaterile din cadrul conferinței se bazează în primul rând pe implementarea Planurilor Naționale de Acțiune împotriva rezistenței la antibiotice. În timp ce mai toate tările au un astfel de plan, România are de anul trecut un comitet interministerial care lucrează la un Plan.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea: “Fără măsuri imediate, comune, în sectoarele uman, animal și de mediu, multe infecții pot deveni o amenințare pe scară largă la adresa vieții. Vor afecta sistemele de sănătate și economiile din Europa și la nivel global. (…) Foarte importantă este legătura între sănătate și educație. Sunt lucruri simple pe care fiecare țară trebuie să le implementeze. Planurile naționale vor fi cam aceleași în toată Europa. România lucrează la acest plan de acțiune în acel comitet interministerial. Planul va cuprinde direcții care vor duce la limitarea rezistenței la antimicrobiene si limitarea infecțiilor asociate actului medical.”
Demnitari și experți din domeniul Sănătății, reprezentanți din sectoarele veterinar și de mediu din Uniunea Europeană s-au întâlnit la București pentru a căuta soluții de limitare a rezinstenței la antimicrobiene și la infecțiile asociate asistenței medicale.
