Pacienții români mor, deși ar putea fi tratați. Avem cea mai mare rată a mortalității din cauze tratabile, potrivit raportului anual “Starea Sănătății în Uniunea Europeană”, publicat astăzi de Comisia Europeană.

Care sunt principalele cauze ale deceselor?

Specialiștii europeni apreciază că  cele mai multe decese ar putea fi evitate printr-o mai bună prevenție și prin tratament. Pacienții români mor din cauza bolilor de inimă, a accidentelor vasculare cerebrale, a pneumoniei și din cauza cancerului colorectal. Specialiștii europeni spun că aceste date reflectă provocările considerabile cu care se confruntă sistemul de sănătate din România.

Raportul anual “Starea Sănătății în Uniunea Europeană”: “Mortalitatea evitabilă ridicată și numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătățit modul de abordare a factorilor de risc și că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistență medicală. Speranța de viață la naștere variază substanțial în funcție de gen și de educație. De exemplu, bărbații cu cel mai înalt nivel de educație trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educație. Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiți și constituie o amenințare gravă la adresa sănătății populației. Alimentația deficitară și lipsa activității fizice reprezintă o preocupare majoră. ”

Pacienții români mor, deși ar putea fi tratați

România ocupă locul al patrulea în Uniunea Europeană  în ceea ce privește decesele care pot fi prevenite. Raportul arată că principalele cauze sunt: bolile de inimă, cancerul pulmonar, consumul de alcool și accidentele. Specialiștii europeni apreciază că și cheltuielile în ceea ce privește sănătatea au atins un nivel minim istoric la noi. Sunt mult sub nivelul celor din oricare altă țară din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 față de media UE de 9,8 %). Subfinanțarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației.

Raportul anual “Starea Sănătății în Uniunea Europeană”: “Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populația îmbătrânește, iar baza de resurse se diminuează. Cheltuielile, limitate, sunt direcționate către spitale și asistența medicală acordată în spitale. Astfel se explică faptul că asistența primară și comunitară sunt în continuare subdezvoltate. Ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea deficitară a serviciilor de asistență accentuează această situație.”

Drept consecință, avem una dintre cele mai scăzute speranțe de viață. În timp ce media Uniunii Europene este de 80,9 ani, la noi, media speranței de viață este de 75,3 ani.