Pacienții cu cancer, un grup vulnerabil pentru COVID-19

Pacienții cu cancer, un grup vulnerabil pentru COVID-19. Medicii oncologi spun că este necesară implementarea unor măsuri pentru a minimiza expunerea lor la virus, mai ales că mortalitatea în aceste cazuri este de cinci ori mai mare.

Ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte

Președinte Societatea Națională de Oncologie Medicală din România, conf . Dr. Dana Stănculeanu: “Din păcate, nu există o abordare universal valabilă în oncologia medicală pe perioada pandemiei COVID-19.  Deciziile terapeutice sau de urmărire diferă de la caz la caz. Heterogenitatea tipurilor de cancer, stadiile variabile în care acestea sunt diagnosticate și tratate, precum și caracteristicile diferite ale pacienților sunt factori care se iau în considerare pentru decizia individualizată. Medicul oncolog punând în balanță riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și beneficiile administrării terapiei oncologice. În cazul în care se hotărăște că tratamentul oncologic nu poate fi amânat, este necesară luarea tuturor măsurilor de siguranță pentru a proteja pacienții de infectarea cu noul coronavirus. Inclusiv un „triaj telefonic” în ziua anterioară programării, pentru a identifica eventuale simptome sugestive de COVID-19.”

Pacienții cu cancer, un grup vulnerabil pentru COVID-19

Provocarea medicilor oncologi este cu atât mai mare, cu cât se pune problema diagnosticului diferențial bazat pe imagistică (CT toracic) între metastaze pulmonare prin diseminare limfatică (progresie de boală oncologică),  pneumonite induse ca reacții adverse la tratamentele anti-neoplazice și infecția virală ce determină COVID-19. Testarea pentru coronavirus este necesară în astfel de situații, iar tratamentul trebuie temporizat până se infirmă diagnosticul de COVID-19.

Președinte Societatea Națională de Oncologie Medicală din România, conf . Dr. Dana Stănculeanu: “În afara măsurilor generale recomandate de Ministerul Sănătații în legătură cu asistența medicală, SNOMR consideră că pentru activitatea specifică în oncologie, sunt necesare o serie de măsuri suplimentare. Axate în principal pe reducerea aglomerării în serviciile de oncologie. Astfel, pacienții care necesită exclusiv îngrijiri paliative sunt îndrumați către alte unități medicale sau centre paliative specializate. Încercându-se și o ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte :pacienți tratați cu intenție curativă (I), pacienți tratați cu intenție paliativă, în prima linie terapeutică (II), pacienți tratați cu intenție paliativă < 70 ani (III) și alți pacienți tratați cu intenție paliativă (IV).”

Risc crescut de evoluție mai severă în prezența COVID-19

Pacienții cu cancer sunt mai susceptibili infecției decât populația generală. Ei au un sistem imun deficitar marcat de limfopenie sau neutropenia. Se îmtâmplă din cauza imunosupresiei produse de boală, cât și din cauza tratamentelor antineoplazice, precum chimioterapia, radioterapia și chirurgia.

Președinte Societatea Națională de Oncologie Medicală din România, conf . Dr. Dana Stănculeanu: “În plus, o evoluție mai severă s-a înregistrat la pacienții cu neoplazii hematologice, cancer pulmonar și cancere în stadii metastatice. (Dai M, et al, Patients with Cancer Appear More Vulnerable to SARS-COV-2: A Multicenter Study during the COVID-19 Outbreak, Cancer Discovery, 2020) Rezultatele aceluiași studiu sugerează că diversele tipuri de tratamente primite de pacienții oncologici au o influență diferită asupra evoluției și ratelor de deces. Astfel, pacienții aflați sub tratament imunoterapic și infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2 au înregistrat cele mai mari procente de deces și de simptomatologie severă, preponderent prin dezvoltarea sindromului de detresă respiratorie acută. În schimb, nu a existat o diferență semnificativă între pacienții aflați în cursul tratamentului oncologic și cei cu istoric de neoplazie, ambele categorii având un risc crescut de a evolua mai sever în prezența COVID-19, față de pacienții non-oncologici.”

Se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu

De asemenea, s-au încurajat alternativele la spitalizarea convențională, de exemplu prin favorizarea formelor orale de tratament și adminsitrarea lor acasă pentru pacienții care urmează tratamente intravenoase disponibile și în formă orală (vinorelbină, capecitabină, ciclofosfamidă etc.). Sau pentru pacienții care urmează tratament intravenos sau oral fără ca datele din literatură să sugereze o superioritate clară a unei strategii față de cealaltă (exemplu cancer de sân metastatic cu indicație potențială pentru chimioterapie intravenoasă sau hormonoterapie). În cazul pacienților cu cancer metastatic cu creștere lentă și controlat luni întregi de aceeași terapie (de exemplu cancer de sân, colorectal, cancer de prostată etc), se pot lua în considerare pauzele terapeutice pe termen limitat, la indicația medicului curant care cunoaște îndeaproape evoluția pacientului, cu limitarea imunosupresiei acestuia și a expunerii la infecția cu coronavirus prin părăsirea locuinței pentru a se prezenta la spital.

În situațiile în care este posibil, se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu și trimiterea rezultatelor acestora în sistem electronic (e-mail, telefon), pentru a scurta timpul de așteptare al pacienților în spital. Tot pentru limitarea timpului petrecut de pacienți în spital, s-a recomandat înlocuirea schemelor de tratament prelungit (de exemplu PEV 4-6 ore, scheme ziua 1-3 sau 1-5) cu alternative mai scurte de 1-2 zile (atunci când este posibil, în limite de siguranță), administrarea imunoterapiei la 4 sau 6 săptămâni (în loc de 2 sau 3 săptămâni), a bisfosfonaților la 3 luni (în loc de lunar) sau a schemelor săptămânale cu cele la 21 zile.