cristina Donarea de sânge este și trebuie să rămână un act umanitar. Reprezentanții Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională spun că donatorii își doresc să facă acest lucru din compasiune și ca gest umanitar, nu pentru remunerații și beneficii.
scris de Cristina Oană
“Gest discriminatoriu”
Reprezentanții INHT atrag atenția că acordarea de stimulente pentru donatorii de plasmă convalescentă COVID este un gest discriminatoriu față de donatorii fidelizați de sânge și componente sanguine, care, prin gestul lor necondiționat, salvează zilnic multe vieți.
Comunicat de presă INHT: “Acordarea acestor sume de bani donatorilor de plasmă convalescentă ar putea crea premisele unei discriminări, având în vedere faptul că donatorii de sânge total sau compente sanguine nu primesc aceste beneficii. În România, activitatea de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană este reglementată de Legea nr.282/2005, cu modificările și completările ulterioare, care prevede la art.4, pct.c) faptul că ,,donarea de sânge este un act voluntar, anonim și neremunerat”, iar donatorul de sânge este definit ca ,,orice persoană sănătoasă care acceptă să i se preleveze 450 ml de sânge, în mod voluntar, anonim și neremunerat”, fiind interzisă orice formă de plată a donatorului de sânge.”
INHT: Donarea de sânge este și trebuie să rămână un act umanitar
Mai mult, reprezentanții INHT spun că statul român are obligația de a respecta reglementarile la nivel european referitoare la donarea de sange, inclusiv respectarea principiilor etice în comerțul cu substanțe terapeutice de origine umană. Consiliul Europei promovează donările gratuite și voluntare de sânge și plasmă.
Comunicat de presă INHT: “Prin urmare, acordarea unei recompense financiare, în vouchere, pentru donatorii de plasmă convalescentă, contravine Directivei 98/2002 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui uman și a componentelor sanguine și de modificare a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman.Statul român, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația să implementeze Directivele europene în termenele și condițiile stabilite de Parlamentul European. Incălcarea acestor reglementări ar putea atrage răspunderea statului român în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu toate consecințele legale care decurg din acest fapt.”
Poziția INHT vine după ce Primăria București a decis acordarea unui sprijin financiar în valoare de 1.000 de euro pentru bucureștenii care au avut COVID-19 și care donează plasmă sanguină.
